IMAGINI DE LA ŞEDINŢA DIN 21 OCT 2015

ÎN ATENŢIA MEMBRILOR ABR FILIALA ARGEŞ

REVISTA    BIBargeşean (Bibliotecă Informare Bibliotecar)
Textele articolelor vor fi redactate in format Word, folosind caracterul Times New Roman, dimensiunea 12, si vor fi spatiate la 1 rand. Formatul paginii va fi A5, margini: sus 2,5 cm., jos 2,5 cm., interior 2,8 cm., exterior 2,5 cm. (margini in oglinda). Nu se numeroteaza paginile, nu se folosesc header sau footer




SESIUNEA DE COMUNICARI STIINTIFICE

Prima editie a Sesiunii de comunicari ştiintifice „BIB Argeş 2015” va avea loc în data de 20 NOIEMBRIE 2015.

Evenimentul este organizat de Filiala Arges a ABR în colaborare cu Biblioteca Universității din Pitești și CCD  Argeș
    Manifestarea va fi gazduită de Biblioteca Universitatii din Pitesti
    Tema din acest an este “Lectura în era digitală”


Detalii organizatorice
    Inscrierea participantilor se va face pana la data de 1 noiembrie 2015
    Inscrierea participantilor se face prin e-mail la adresa abrfilialaarges@gmail.com
    Mesajul de inscriere trebuie sa contina numele si prenumele participantului, institutia in care lucreaza si (daca este cazul) titlul comunicarii pe care doreste sa o sustina.

    Textele comunicarilor vor fi redactate in format Word, folosind caracterul Times New Roman, dimensiunea 10, spatiate la 1 rand. Formatul paginii va fi A5, margini: sus 2,5 cm., jos 2,5 cm., interior 2,8 cm., exterior 2,5 cm. (margini in oglinda). Nu se numeroteaza paginile, nu se folosesc header sau footer.

    Prezentarea comunicarilor in cadrul sesiunii se va face EXCLUSIV in formatul PowerPoint.

    Comunicarile (varianta “in extenso” in format Word + prezentarea in PowerPoint) vor
fi transmise până la data de 10 noiembrie 2015 , la aceeasi adresa de e-mail. Ele vor fi evaluate de un comitet stiintific in vederea acceptarii lucrarii. Autorul (autorii) vor fi instiintati asupra deciziei comitetului stiintific in interval de o saptamana de la trimiterea lucrarii


Comitet de organizare:                                                              Comitet științific:
Iulia Guțu,președinte                                                                Mirela Șufariu
Dana Stana si Doina Monea,membri                                          Ioana Negoescu
                                                                                                    Cristian Sabău

Inscriere in Catalogul Structurilor Infodocumentare din România pentru Biblioteci scolare CDI

Bibliotecile scolare CDI au posibilitatea sa se inscrie in Catalogul Structurilor Infodocumentare din România (CASIDRO)

"Catalogul Structurilor Infodocumentare din România" este un portal care cuprinde informații despre instituțiile din Sistemul Național de Biblioteci. 

Detalii suplimentare la adresa:  http://www.bibnat.ro/biblioteci.php

  "Formular de înscriere".

Monica Greceanu

Coordonator de proiect,

Biblioteca Naţională a României

monica.greceanu@bibnat.ro

cataloage.colective@bibnat.ro  

 

Sedinta ABR Filiala Arges 21 octombrie 2015

Calitatea de membru ABR înceteaza în următoarele situaţii

Art.18 (1) Calitatea de membru ABR înceteaza în următoarele situaţii:

a. retragere din asociație, prin cerere scrisă adresată structurii care l-a primit ca membru;

b. excludere, stabilită de structura care l-a primit ca membru, pentru nerespectarea prevederilor Statutului ABR, hotărârilor Adunării Generale, ale organelor de conducere ale asociației, Codului deontologic al bibliotecarului ori pentru orice alt motiv care cauzează un prejudiciu asociației și membrilor săi;

c. constatarea neîndeplinirii, mai mult de un an, a  obligaţiei de a achita cotizaţia.

(2) Redobândirea calităţii de membru se face în condiţiile prevăzute la art. 15, cu avizul Consiliului Director, dar nu mai devreme de un an de la încetarea ei.

 (Statutul ABR)

 

INSCRIERE MEMBRU ABR si detalii privind COTIZATIA

http://www.abr.org.ro/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=105&Itemid=83&lang=ro

ANUNT

În data de 21.10.2015 va avea loc la Casa Corpului Didactic, Bulevardul I.C. Brătianu, Nr. 45, Piteşti, ora 10⁰⁰, întâlnirea profesională a membrilor ABR Filiala Argeş.

Ordinea de zi include:

-         activitatea Asociaţiei pe plan naţional după cea de-a XXVI-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România, cu tema BIBLIOTECA ŞI PROVOCĂRILE EPOCII DIGITALE, desfăşurată, în perioada 9-11 septembrie 2015, la Biblioteca Centrală Universitară ”Mihai Eminescu” din Iaşi

-         cunoaşterea site-ului ABR şi a blogului ABR Filiala Argeş

-         planul de activitate a echipei manageriale ABR Filiala Argeş

-         avantajele şi importanţa apartenenţei la ABR 

 

Cercul metodic al bibliotecarilor scolari se desfăşoară în acelaşi timp cu această întrunire şi are, în ordinea de zi, următoarele:

1. Planul managerial al bibliotecilor scolare pentru anul scolar 2015-2016;

2. Stabilirea calendarului de activitati metodice şi prezentarea ofertei de cursuri a CCD Arges;

3. Prezentarea procedurii de organizare simpozione/ mese rotunde/ lansari de carte etc in parteneriat cu CCD Arges;

4. Diseminarea informaţiilor privind cea de a XXVI a Conferinta Nationala ABR 8-12 septembrie 2015-Iasi.

Prezenta la cercul metodic este obligatorie.

TOP 10 "CELE MAI CITITE CĂRŢI"

REGULAMENTUL OFICIAL DE ORGANIZARE

A PROIECTULUI EDUCAŢIONAL

Tоp-10 „Cele mai citite cărţi”.

SECŢIUNEA 1. ORGANIZATORUL ŞI REGULAMENTUL OFICIAL AL PROIECTULUI

Proiectul educaţional este organizat de Asociaâia Bibliotecarilor din România, filiala Argeş şi Casa Corpului Didactic Argeş (denumitţi în continuare "Organizatori").

Concursul va avea două secţiuni: o secţiune pentru elevi de gimaziu şi o secţiune pentru liceu. Participanţii la concurs sunt obligaţi să respecte termenii şi condiţiile regulamentului oficial al acestuia, potrivit celor menţionate mai jos (denumit în continuare "Regulament Oficial"). Regulamentul Oficial este întocmit şi va fi făcut public prin vizitarea site-ului:

http://abrfilialaarges.blogspot.ro/ si pe facebook: https://www.facebook.com/groups/475471439193864/;  www.ccdarges.ro

Regulamentul va fi facut cunoscut tuturor participanţilor de către bibliotecarul care coordonează activitatea grupului din gimnaziu sau liceu.

SECŢIUNEA 2. DURATA  PROIECTULUI

Proiectul va fi lansat în noiembrie2015 şi va dura până  în aprilie 2016 (Săptămâna altfel)

SECŢIUNEA 3. MECANISMUL PROIECTULUI

Organizatorii: ABR şi CCD:

-         elaborează regulamentul, materialele metodice;

-         cumulează informaţiile prezentate;

-         elaborează lista finală  Top-10  „Cele mai citite cărţi” pentru adolescenţi”;

-         organizează conferinţa de totalizare;

-         prezintă (fac publice) rezultatele studiului, formulează recomandări.

Bibliotecarii din instituţiile de învăţământ:

-         formează grupele de participanţi/experţi (8-12 adolescenţi cu vârsta de 12-18 ani.)

-         organizează conferinţele locale;

-         prezintă organizatorilor rezultatele (lista cărţilor şi textile argumentative pentru fiecare carte inclusă în listă);

Programul proiectului

    1. Etapa pregătitoare (noiembrie-decembrie 2015): elaborarea, distribuirea regulamentului şi materialelor metodice, lansarea programului, înregistrarea instituţiilor participante, formarea grupurilor de experţi;

    2. Desfăşurarea conferinţelor locale în licee (ianuarie- martie 2016):

      -    prezentarea publică a cărţilor;

     -    alcătuirea listei cu 10 cele mai importante cărţi, în opinia adolescenţilor (altele decât titlurile incluse în curricula şcolară);

-         scrierea textelor de prezentare pentru fiecare carte inclusă în listă;

      -         expedierea listei elaborate şi a textelor argumentative pe adresa organizatorilor.

    3. Analiza şi cumularea datelor prezentate (final martie-inceput de aprilie 2016).

    Conferinţa de totalizare, elaborarea listei finale Top-10 ,,Cele mai citite cărţi” pentru adolescenţi.. Prezentarea rezultatelor studiului, elaborarea recomandărilor (aprilie ,,Săptămâna altfel” 20.04.2016)

     Fiecare titlu va fi însoțit de o prezentare textuală, alcătuită din formular și argument.

     Formularul trebuia să ofere informații despre cartea prezentată: numele autorului, titlul, anul ediţiei, țara, un citat semnificativ din carte; de asemenea, participantul trebuia să indice de unde a luat această carte pentru a o citi (din biblioteca personală, de la biblioteca școlară sau publică, de la prieteni, colegi, din Internet).

    Argumentul în format eseu trebuia să conțină răspunsuri la următoarele întrebări:

1.   De ce această carte trebuie citită neapărat de către adolescenţi?

2. Timpul şi locul acţiunii. Personajele principale. Ce problemă abordează autorul?

3. Prin ce este interesantă cartea în ansamblu?

5. Cât de interesantă, importantă este în contextul actual?

6.  Ce episod te-a impresionat mai mult? De ce?

7. Care personaje sunt mai interesante? De ce?

8. Ce impresii ţi-a lăsat limbajul, stilul autorului?

9. Ce expresii, fraze deosebite ţi-au rămas în memorie?

10. Ce sentimente, idei, gânduri ţi-a provocat lectura acestei cărţi?

11. Cum te-a influenţat pe tine personal această carte?

12. Se spune că din cărţi învăţăm, de aceea consideri această carte ca fiind un manual de ... (ex.: prietenie, dragoste, toleranţă etc.)?

    Lista finală se va  face publică la conferința de totalizare,

    Participanţii la proiect vor primi diplome de participare.

    SECŢIUNEA 5. RESPONSABILITATE

    Prin participarea la PROIECT, toti participanţii  sunt de acord şi se obligă să respecte şi să se conformeze tuturor cerinţelor şi condiţiilor impuse de Organizator prin prezentul Regulament Oficial..

    SECŢIUNEA 6. DREPTUL DE PARTICIPARE

    Proiectul este deschis participării tuturor unităţilor de învăţământ care deţin o structură infodocumentară (bibliotecă şcolară sau centru de documentare şi informare) din judeţ.

Formularul cărţii prezentate:

Numele prenume autor	Titlul cărţii	Anul ediţiei	Ţara, oraş	Citat din carte

Formularul Top -10 cărţi prezentate:

Numele prenume autor	Titlul cărţii	Anul ediţiei	Ţara, oraş	Citat din carte

BIBLIOTECA ŞI BIBLIOTECARUL ÎN ERA DIGITALĂ

 Biblioteca şi bibliotecarul în era digitală

*Iulia GUŢU, bibliotecar, Colegiul Naţional „Ion C. Brǎtianu” Piteşti

Octombrie, Luna Internaţională a Bibliotecii Şcolare

În fiecare an, luna octombrie este declarată Luna Internaţională a Bibliotecii Şcolare. În 1999, dr. Blanche Wools, preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Bibliotecarilor Şcolari, a proclamat ultima zi de luni din luna octombrie ca fiind Ziua Internaţională a Bibliotecii Şcolare. O coincidenţă sau poate o predestinare este că la începutul lui octombrie, pe data de 5, sărbătorim Ziua Educaţiei. Este o axiomă faptul că educaţia din şcoli se face – într-o mare măsură – şi prin concursul pe care-l dă procesului de învăţământ biblioteca şcolară. Unii guvernanţi şi alte persoane cu funcţii importante consideră că nu mai avem nevoie de biblioteci în şcoli. Aceste considerente au condus probabil la apariţia “Ordinului privind aprobarea criteriilor de stabilire a indemnizaţiilor de conducere specifice, a criteriilor de stabilire a structurilor funcţionale şi a criteriilor de normare pentru personalul din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar de stat nr. 4.995”, care a fost retras. Într-o perioadă în care am ajuns să cumpărăm cărţi „la reducere” din hipermarket-uri şi la preţuri derizorii (convenabil, dar aproape jenant, aş putea spune, să cumperi cu 3,99 lei o carte foarte interesantă, în condiţii grafice şi stare fizică excelente). Şi dacă tot am ajuns să punem la preţuri atât de scăzute cărţile, oare de ce nu alocăm mai multe fonduri pentru a achiziţiona – în condiţii foarte avantajoase – cărţi pentru biblioteci?
La început de septembrie, pe adresa mai multor biblioteci publice din ţară, numite generic „utilizatori majori”, soseşte o solicitare din partea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) prin care conducerile instituţiilor erau invitate să-şi exprime, până în 28 septembrie (ora 15!), punctul de vedere cu privire la demararea negocierilor referitoare la un aspect al Legii 8 din 1996, Legea drepturilor de autor, cel care excepta bibliotecile de la plata vreunei remuneraţii pentru împrumutul public al cărţilor.

          Adresa era însoţită de o anexă propusă de două organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor de autori care cuprindea “Metodologia privind utilizarea operelor scrise prin împrumuturi publice şi remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor”. În “Metodologia” respectivă se spunea că „împrumutul efectuat prin biblioteci (…) dă dreptul autorului la o remuneraţie echitabilă”… Remuneraţia echitabilă era stabilită la 0,85 de lei per împrumut, fără TVA. Plata remuneraţiilor ar fi urmat să se facă lunar, iar în caz de întârzieri, utilizatorii, adică bibliotecile, vor trebui să suporte penalităţi de 0,1 la sută pe zi. Totodată, „utilizatorii” ar avea obligaţia să trimită o documentaţie în format electronic cu lista detaliată a operelor scrise împrumutate în perioada pentru care se face raportarea. “Metodologia” nu poate fi modificată vreme de 3 ani de la data publicării sale în Monitorul Oficial. O “Metodologie” foarte amănunţită (oare câţi specialişti or fi lucrat la ea?) întocmită pentru o lege inexistentă. Dacă luăm în consideraţie scăderea bruscă a frecvenţei şi a lecturii în biblioteci, taxa pe lectură va fi un pas hotărât spre închiderea bibliotecilor. Se pare că se face tot posibilul să ajungem un popor fără cultură. Să fim optimişti şi să sperăm că această stupidă „Taxă pe lectură” nu este decât o glumă (ce-i drept, o glumă foarte proastă).
 

A XXVI-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România

     În perioada 9-11 septembrie 2015, la Iaşi a avut loc cea de-a XXVI-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România, conferinţă care a avut o temă foarte incitantă: “Biblioteca şi provocările epocii digitale”. În această perioadă în care cu toţii folosim telefoane mobile, tablete, internet 

prin reţele Wi-Fi, comunicăm prin reţele de socializare, au apărut cărţi electronice, a fost – să recunoaştem – o temă foarte delicată. Reuniţi în secţiuni şi diviziuni tematice, toţi cei prezenţi la conferinţă au subliniat că, în faţa noilor tehnologii care oferă informaţii rapid, noi bibliotecarii trebuie (şi suntem obligaţi) să ne adaptăm, şi nu doar ca să fim şi noi „în rând cu lumea”. Au fost prezentate proiecte foarte interesante în ceea ce priveşte cum trebuie aplicate metode care ne-ar ajuta să propagăm şi să eficientizăm lectura. Au fost destule de reţinut şi aplicat în viitor, se întrevăd deja câteva proiecte interesante care ne vor ajuta să arătăm că bibliotecile nu trebuie să dispară din şcoli. Chiar şi reţelele de socializare sunt utile dacă le întrebuinţezi pentru scopuri clare, pentru ajutarea procesului de educaţie, de cunoaştere cât mai multilateral şi la vârste foarte tinere.

       Şi totuşi, în mentalul colectiv, Carte = Bibliotecă

O întâmplare din vara trecută îmi dă deplină dreptate. O fostă elevă, absolventă a facultăţii de limbi străine, avea nevoie de o carte pentru examenul de titularizare, cartea fusese editată (şi apăruse) la Iaşi, iar internetul nu oferea nicio informaţie. Întâmplător am găsit pagina de facebook a Inspectoratului Şcolar din Iaşi, le-am scris, mi-a răspuns chiar autoarea cărţii (care era chiar administratorul paginii respective), am rugat-o să ne-o trimită cât mai repede, iar surpriza a fost a doua zi dimineaţă când m-am trezit cu un telefon şi cu curierul rapid la poarta liceului, care mi-a înmânat cartea – gratis. E clar că pe această reţea ne-am putea promova biblioteca, iar pe skype am putea realiza proiecte în toată lumea fără să ne mişcăm din liceu, aşa cum a realizat colegul nostru Laszlo Kiss (Liceul Teoretic „Mikes Kelemen” Covasna).

        În ceea ce priveşte cartea, în orice formă s-ar prezenta, electronică sau tipărită, va rămâne “marca” bibliotecii. Nu puţine au fost cercetările şi studiile realizate în diverse ţări ale lumii care au încercat să ofere răspunsuri la întrebările: Care este imaginea bibliotecii? Care este identitatea bibliotecii în minţile consumatorilor de informaţii? Întrebarea care trebuia să clarifice aceste momente a fost „Care este primul lucru care vă apare în minte atunci când vă gândiţi la o bibliotecă?”. La un studiu din 2005 au fost primite

3.785 de comentarii de la 3.163 de respondenţi. 70% dintre aceştia, din toate ariile geografice şi din toate grupurile de vârstă, asociază biblioteca în primul rând şi mai întâi de toate cu cărţile. Cuvintele „carte” şi „cărţi” au fost menţionate de 2.152 de ori. Spre deosebire, cuvântul „informaţie” a fost utilizat doar de 291 de ori. Destul de rar apar cuvintele acces, spaţiu fizic, bibliotecar, „biblioteca, spaţiu pentru informare”. Peste tot domină ideea „brandul bibliotecii este egal cu cartea”, deşi în ultimii ani bibliotecile au investit enorm în computerizare, internetizare. Peste aproape 10 ani, în anul 2014 au fost publicate rezultatele unui nou studiu care a evaluat modul în care este percepută biblioteca de către utilizatorii informaţiei online.

În acelaşi timp, în comparaţie (sau “în competiţie”?) cu multe alte aspecte a fost studiată şi percepţia privind brandul bibliotecii. La determinarea brandului bibliotecii cercetătorii au folosit rezultatele unor cercetări, discuţii din grupuri, campanii de marketing etc. care au avut loc pe parcursul ultimului deceniu. Odată cu cercetările internaţionale, implicarea utilizatorilor şi nonutilizatorilor, cercetătorii au analizat studii adiacente, au colectat informaţii cantitative şi calitative de la utilizatorii bibliotecilor, decidenţi, parteneri, “persoane obişnuite, oameni de pe stradă” etc. Cercetătorii au vrut să afle şi dacă brandul bibliotecii îi permite bibliotecii să se mişte înainte sau trage biblioteca înapoi.

Cercetarea demonstrează că, în general, bibliotecile sunt apreciate şi respectate, dar îşi pierd treptat din relevanţă. Brandul bibliotecii rămâne cu hotărâre cartea. Dacă în raportul din anul 2005 la întrebarea “care este primul lucru cu care asociaţi biblioteca?” 69% au răspuns “cărţile”, în anii 2010 şi 2014, 75% au indicat în răspuns cărţile. Chiar dacă majoritatea utilizatorilor caută informaţiile necesare online, ei continuă să asocieze biblioteca cu cartea şi spaţiile fizice. Investiţiile semnificative în conţinuturile electronice n-au mişcat percepţia brandului dincolo de cărţi. Doar 12% dintre respondenţi asociază biblioteca cu informaţia, 6% cu spaţiile şi 3% cu lectura. Studiul atestă că se schimbă ataşamentul emoţional faţă de bibliotecă, sentimentul de nostalgie este mai slab şi diferă în cadrul categoriilor de utilizatori.

     Informaţia virtuală este complementară, nu concurentă cărţii

         Odată cu multe alte aspecte a fost studiată şi percepţia privind brandul bibliotecii de către cunoscutul bibliolog american Steve Coffman care, în articolul “The Decline and Fall of the Library Empire” http://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman-The-Decline-and-Fall-of-the-Library-Empire.shtml publicat în aprilie 2012, accentuează faptul că în ultimii 30 de ani istoria bibliotecii a cunoscut numeroase proiecte, planuri şi uneori doar vise privind căile prin care biblioteca ar putea să joace un rol mai important în

revoluţia digitală. Steve Coffman consideră că, după 50 de ani pe piaţa digitală, bibliotecile au ajuns exact acolo de unde au pornit. Ceea ce rămâne foarte clar sunt spaţiile, cărţile fizice şi oamenii care încă mai vin să le utilizeze. Steve Coffman pare a fi convins de faptul că “unicul produs pe care s-a ţinut, se ţine şi se va ţine în viitor biblioteca este cartea tipărită”. Coffman le sugerează bibliotecarilor să înceteze să risipească resursele, şi aşa limitate, pe diverse iniţiative şi să se orienteze mai mult spre cartea tipărită. El consideră că Imperiul Bibliotecii încă poate fi transformat dacă:
• vom pune la baza misiunii bibliotecii promovarea cărţii şi a informaţiei tipărite;
• ne vom axa pe formatul tipărit cât timp acesta mai contează;

• vom folosi în avantajul nostru mediul hibrid pentru a susţine şi promova valorile existente;

• vom folosi tehnologiile pentru a furniza eficient serviciile şi a reduce costurile de funcţionare;

• ne vom pregăti să concurăm cu alţi prestatori de servicii bibliotecare în domenii unde producţia tipărită dispare.

Dacă nu vom lua noi aceste măsuri absolut imperative – consideră Coffman – se vor găsi alţii s-o facă în locul (şi în detrimentul) nostru. Şi dacă şi în viitor cartea rămâne brandul bibliotecii, de ce ne confruntăm cu o bruscă scădere a lecturii?

Socializarea virtuală e cu siguranţă bună pentru a găsi documentare interesante. Aşa se face că am dat peste următorul, care spune de ce reţelele sociale, printre altele, alături de dependenţa tot mai acută de tehnologie şi internet, afectează comportamentul unui cititor. Ironic, nu? Cititul este o abilitate importantă care trebuie să fie dezvoltată încă din copilărie. Cum poate să le placă copiilor să citească dacă în casele noi nu sunt biblioteci? Am citit un articol foarte interesant care m-a impresionat fiindcă tratează o problemă dureroasă, şi anume absenţa bibliotecilor din casele de azi, faptul că tinerii părinţi din zilele noastre nu mai “ţin” cărţi în casă. (A se vedea http://www.vulpescu.eu/2014/06/23/in-casele-noi-nu-sunt-biblioteci/)
Foarte rău din moment ce un articol şi un film documentar BBC explică „De ce cititul este important”.

     Filmul (postat de bookalcholic) de aproape o oră a fost făcut acum trei ani de britanica Rita Carter, om de ştiinţă, scriitor, lector şi om de televiziune, specializat în studiul creierului uman – ce face, cum face şi de ce. În documentarul citat, Rita Carter povesteşte cum neuroştiinţele moderne au demonstrat că cititul, mai ales de romane clasice, precum „La răscruce de vânturi” de Emily Bronte, poate declanşa apariţia unor puteri nebănuite, pe care revoluţia digitală ameninţă de 30 de ani să le suprime de foarte timpuriu. Subiectul abordat de documentarul “De ce este cititul important” făcut de BBC nu este o noutate. De-a lungul ultimilor cinci ani s-a tot dezbătut modul în care dependenţa de Facebook, Twitter, bloguri, forumuri ş.a. diminuează capacitatea de concentrare şi atenţie şi favorizează egocentrismul în rândul copiilor şi adolescenţilor. Mai jos aveţi link-ul unde găsiţi acest film: http://www.bookaholic.ro/de-ceeste-cititul-important-documentar-bbc.html.

„Citeşte pentru a deveni mai deştept! Pentru a fi mai capabil de a înţelege comportamentul nebun al prietenilor sau, şi mai bine, pe al tău.” – John Waters

Oamenii de ştiinţă din Norvegia ne sfătuiesc să citim cărţile tipărite, şi nu numai ei.
Scrierea la tastatură este rapidă. Scrisul de mână este lent. Însă tocmai de aceea scrisul de mână este mai bun atunci când este vorba despre învăţare. Psihologul Pam A. Mueller de la Universitatea Princeton şi Daniel M. Oppenheimer de la Universitatea din California au realizat un studiu legat de greşeala imensă pe care o fac studenţii atunci când iau notiţe pe laptop. Şi alte cercetări au demonstrat că nu este prea bine pentru procesul de învăţare ca studenţii să ia notiţe pe laptop din cauza faptului că există atât de multe lucruri pe net care le pot distrage atenţia. Tocmai de aceea oamenii de ştiinţă au tras concluzia că scrisul de mână îi ajută pe elevi să înveţe mai repede. Prin încetinirea procesului de notare a cursurilor este accelerat procesul de învăţare. Iată de ce.
Un dactilograf bun care stă în sala de curs este capabil să scrie la tastatură aproape fiecare cuvânt rostit de profesor. Însă procesul de dactilografiere nu necesită nicio gândire critică. Astfel că, în timp ce scrii la laptop, creierul tău nu este implicat în transcrierea notelor de curs…
Recent, site-ul “Hyperliteratura” a postat o publicitate foarte simpatică a Editurii “Herald”, editură care propune o foarte benefică “terapie prin lectură intensivă”, terapie care:

• creşte capacitatea de concentrare;

• dezvoltă capacităţile cognitive: memoria, capacitatea de sinteză, empatia;

• dezvoltă conştiinţa de sine prin explorarea propriilor emoţii şi gânduri;

• sprijină echilibrul psihic prin contactul direct cu experienţe similare ale altor oameni;

• te ajută să faci corelaţii, asocieri;

• reglează funcţionarea inimii, care începe să bată mai regulat.

       Mai multe despre „farmaciile” literare participante în campanie şi despre “însănătoşirea prin lectură” se pot citi pe site-urile:

 http://goo.gl/VqtrBk şi http://goo.gl/31lpc9.

Poate că nu toată lumea ştie, dar din când în când şi noi românii ne remarcăm prin câte ceva. Şi din aceste realizări de “top pozitiv” este de reţinut că în România există (şi funcţionează!) cea mai frumoasă bibliotecă din lume. Este vorba despre Biblioteca Universitară „Gheorghe Asachi” din Iaşi. Poate părea incredibil, dar – asta e – “topul celor mai frumoase biblioteci” a fost stabilit pe baza voturilor celor care au participat la un sondaj organizat de site-ul specializat boredpanda.com.

Am putea să ne simţim un pic gâdilaţi (în zona orgoliului) de această clasificare care pune o (foarte frumoasă) bibliotecă ieşeană deasupra unor biblioteci de renume din ţări cu tradiţie “cărturărească” precum Spania, Italia, Germania, Cehia, Franţa sau Austria… Şi atunci de ce nu am fi şi fruntaşi la acea atât de plăcută (şi instructivă) ocupaţie numită “Lectură”? Ne opreşte cineva, vreun preşedinte, vreun tribunal, vreo lege? Depinde numai de noi…